Castelele României prind viață: Începe Festivalul Medieval la Castelul Huniade

Share:

Între 11 și 13 iulie, parcul din jurul Castelului Huniade din Timișoara devine poartă către Evul Mediu cu cea de-a VII-a ediție a Festivalului Medieval, organizată de Muzeul Național al Banatului.

Cu ateliere interactive, muzică veche, dansuri și bucate alese, festivalul promite să aducă istoria la viață pentru vizitatorii de toate vârstele. Programul începe vineri seara, la ora 20:00, și se încheie duminică, la ora 16:00, într-o atmosferă ce îmbină tradițiile cu spectacolul și autenticitatea.

Castelul Huniade este una dintre cele mai vechi clădiri ale Banatului, o construcție marcată de prezența unor figuri istorice precum Carol Robert de Anjou și Ioan de Hunedoara. Cu ziduri impunătoare și cu secții muzeale dedicate arheologiei, istoriei și științei, castelul este un simbol al identității Timișoarei și un obiectiv important de pe „Ruta castelelor” din „România Atractivă”, alături de alte 20 de monumente din 14 județe.

Festivalul Medieval al Castelului Huniade este doar începutul unei călătorii ce poate continua către castelele și conacele ce oferă culoare și identitate României. Fiecare obiectiv din „Ruta castelelor” este o invitație la descoperire, la povești cu regi, cavaleri, domnițe și eroi, la experiențe ce îmbină trecutul cu prezentul, tradiția cu inovația, la fel ca în cele trei zile ale Festivalului Medieval din centrul Timișoarei.

Castelul Corvinilor: una dintre marile legende ale Transilvaniei

La Castelului Corvinilor, legendele nu sunt simple povești, ci fac parte, pur și simplu, din istoria locului. Aici puteți afla misterul corbului cu inelul de pe blazonul familiei Corvinilor și explorează Sala Cavalerilor, capela gotică și turnurile impunătoare. Este locul în care Iancu de Hunedoara a ridicat nu doar simple ziduri fortificate, ci ample lucrări de construcție, iar de atunci castelul a început treptat să se transforme în monumentul impunător de astăzi.

Castelul Apafi din Dumbrăveni: baluri, vânătoare și tratate istorice

În Dumbrăveni, între Sighișoara și Mediaș se găsește Castelul Apafi. Aici s-au semnat tratate, s-au ținut baluri și s-a scris istorie. Cu săli elegante, grădini și turn cu ceas, castelul a fost cândva reședința principilor Transilvaniei și centrul comunității armenești. Povestea sa include chiar și tunele secrete care ar fi făcut legătura cu alte localități din zonă.

Castelul Bánffy din Sâncrai: între eleganță nobiliară și renaștere culturală

Castelul Bánffy din  Sâncrai, județul Alba, beneficiază de o arhitectură fermecătoare și o terasă cu vedere spre Mureș. Din reședință nobiliară s-a transformat, de-a lungul timpului, în institut de nevăzători, spațiu de prevenție a tuberculozei la copiii orfani și centru pentru asistență socială a copiilor cu dizabilități, iar astăzi este din nou un reper cultural. Povestea castelului este strâns legată de cea a folcloristului Ion Blăjan, „omul cu ochelari negri”, care a descris cu emoție viața copiilor din fostul institut.

Castelul Béldy Ladislau din Budila: un palat ascuns la poalele munților

La doar 18 km de Brașov, în Budila, găsim un castel cu aer clasicist, coloane impunătoare și o fațadă care amintește de marile conace europene. Fiecare detaliu arhitectural spune o poveste, iar atmosfera te duce cu gândul la epoci de demult, când fanfarele răsunau de sărbători, iar balurile adunau întreaga comunitate.

Castelul Sturdza din Miclăușeni: Belle Époque în stil gotic

Ascuns într-un parc romantic, castelul de la Miclăușeni pare desprins dintr-un roman. Aici, înaintea izbucnirii marilor războaie, marile personalități ale vremii luau parte la seratele culturale organizate de familia Sturdza-Ghica: Regele Carol I, Mihail Kogălniceanu, George Enescu, Nicolae Iorga și mulți alții. Biblioteca adăpostea zeci de mii de volume rare, iar astăzi, vizitatorii pot descoperi nu doar saloanele cu parfum de epocă, ci și poveștile contesei Ecaterina Sturdza și ale lui Matei Ghica Cantacuzino, care a ajuns la maturitate unul din eroii aviației românești.

Conacul Ion Ghica din Ghergani: reședința unei elite intelectuale

La Ghergani, aproape de București, se află locul în care au poposit Vasile Alecsandri, George Enescu, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, Sir John Lawrence (om de stat britanic, vice-rege al Indiei) și mulți alții. Conacul și capela familiei Ghica spun povestea unei Românii rafinate, în care cultura și diplomația își dădeau mâna. Aici, printre alei umbroase și vitralii vechi, redescoperim spiritul unei epoci în care valorile contau mai mult decât aparențele.

Lista completă a obiectivelor din „Ruta castelelor”

În județul Mureș:

  • Castelul Pekri din Ozd
  • Castelul Teleki din Gornești
  • Castelul Rhédey
  • Castelul Ugron

În județul Alba:

  • Castelul Bánffy din Sâncrai
  • Castelul Martinuzzi

În județul Sibiu:

  • Castelul Thobias
  • Castelul Apafi

În județul Bistrița-Năsăud:

  • Castelul Arcalia
  • Castelul Beclean

În județul Brașov:

  • Castelul Brâncovenesc din comuna Sâmbăta de Sus
  • Castelul Beldy Ladislau din Budila

În județul Hunedoara:

  • Ansamblul Arhitectural Castelul Corvinilor

În județul Sălaj:

  • Castelul Beldy din Jibou

În județul Timiș:

  • Castelul Huniade

În județul Harghita:

  • Castelul Urmanczy

În județul Iași:

  • Castelul Sturdza

În județul Arad:

  • Castelul Salbek

În județul Covasna:

  • Castelul Kalnoky

În județul Dâmbovița:

  • Conacul Ion Ghica

În județul Cluj:

  • Castelul Kemeny

Dacă și voi vreți să descoperiți „România Atractivă” puteți accesa website-ul romania-atractiva.ro sau aplicația mobilă de travel, disponibilă gratuit pentru iOS și Android (o poți descărca de aici: https://romaniaatractiva.app.link/download), unde găsiți, printre altele, și informații despre toate obiectivele de pe cele 12 rute care formează, împreună, programul de turism cultural al României.

Foto: Ruta Castelelor

roxana
roxana
Roxana Grosu, jumătatea creativă a Tête-à-Tête, este absolventă de Litere, traducătoare autorizată (engleză și franceză, deci să nu vă prindă că scrieți "bonjur"), dar și Grammar Nazi (ce să facem, avem nevoie de ea!). Cu o experiență de aproape 20 de ani în presă (a început de tânără, să nu auzim comentarii legate de vârstă!), a trecut prin redacțiile Businessmen's, Bucharest Business Week, România Liberă (editor coordonator) și Wall-Street.ro (redactor-șef). A făcut și puțină televiziune, dar consideră că nu e telegenică (și cine suntem noi să o contrazicem?!). Pe lângă scris, Roxana prezintă organizează și prezintă o sumedenie de evenimente (sperăm că nu e la fel de exigentă la oral, așa cum este la scris). Este pasionată de fotbal și istoria artei (pe vremuri avea un altar cu fotbaliști – nu judecăm!, iar acum preferă să admire arta lui Van Gogh). Cu glume de autobază uneori și cu un optimism debordant, Roxana e dovada vie că poți fi inteligent, amuzant și ușor sărit de pe fix în același timp.

Articole recomandate